Plamani: functii, teste si sfaturi pentru sanatate (2024)

Plamanii reprezinta o parte vitala a aparatului respirator. Sistemul respirator faciliteaza respiratia si este format din doua parti: tractul respirator superior, care cuprinde caile respiratorii precum nasul, gura, sinusurile si traheea, si tractul respirator inferior, compus din plamani si bronhii.

Rolul principal al plamanilor este de a furniza oxigen in sange si de a elimina dioxidul de carbon din sange. Cand inspiram, aerul patrunde prin nas sau gura si ajunge apoi in trahee si tuburile bronsice. Tuburile bronsice duc la plamani si se ramifica in tuburi mai mici, cunoscute sub numele de bronhiole, care ajung in saculetii mici de aer, cunoscuti sub numele de alveole pulmonare.

Alveolele sunt inconjurate de capilare (vase mici de sange) care transportaprin ele sangele lipsit de oxigen. Oxigenul din aerul aflat in alveolele pulmonare ajunge in sange, iar dioxidul de carbon se deplaseaza din sange in alveole. Dioxidul de carbon este transportat din alveole inapoi prin sistemul respirator, unde este expirat pe gura sau pe nas.

Informatii generale despre plamani

Plamanii reprezinta centrul sistemului respirator.

Fiecare celula din organism are nevoie de oxigen pentru a functiona si supravietui. In plus, corpul trebuie sa inlature dioxidul de carbon. Acest gaz este un material rezidual produs de celule, in timp ce isi indeplinesc functiile normale, de zi cu zi. Plamanii sunt special conceputi pentru a face acest schimb esential de gaze de fiecare data cand inspirati si expirati.

Anatomia plamanilor

Desi sunt similari ca forma, cei doi plamani sunt asimetrici. Plamanul stang este putin mai mic decat cel drept, pentru a-i „face loc” inimii. Plamanul drept are trei lobi – lobul drept superior, lobul drept mijlociu si lobul drept inferior. Plamanul stang are un lob superior si unul inferior.

Plamanii sunt inveliti in pleura, o membrana formata din doua straturi. Intre aceste doua straturi se afla un fluid care ajuta la reducerea frictiunii in timpul respiratiei.

Ambii plamani au cate o artera pulmonara, artere bronsice si vene pulmonare care transporta sange inspre si dinspre plamani.

Alveolele din interiorul plamanilor sunt saculeti mici si subtiri care intermediaza schimbul de gaze, aducand oxigen in sange si preluand dioxidul de carbon din sange.

Muschii din jurul plamanilor sustin procesul de respiratie. Printre acesti muschi se numara diafragma, un muschi in forma de disc care se afla sub plamani si muschii intercostali, care se regasesc intre coaste. Muschii gatului si gurii sustin, de asem*nea, respiratia.

Cum functioneaza plamanii?

Plamanii asigura oxigenul vital pentru organism si elimina alte gaze, cum ar fi dioxidul de carbon. Acest proces are loc de 12 pana la 20 de ori pe minut.

Cand inspirati pe nas sau pe gura, aerul se deplaseaza in faringe, trece prin laringe si ajunge in trahee.

Traheea este impartita in doua cai respiratorii numite tuburi bronsice. Un tub bronsic duce la plamanul stang, iar celalalt la plamanul drept. Pentru ca plamanii sa functioneze cat mai bine, caile respiratorii trebuie sa fie deschise atunci cand inspirati si expirati. De asem*nea, trebuie sa nu fie inflamate, iar mucusul sa existe in cantitati anormale.

Tuburile bronsice ajung la cai respiratorii mai mici, numite bronhii, si apoi la bronhiole. Bronhiolele se termina in mici saculeti de aer numiti alveole, unde oxigenul este transferat din aerul inhalat in sange. Alveolele arata ca niste ciorchini de fructe mici si rotunde.

Dupa ce a absorbit oxigenul, sangele paraseste plamanii si este transportat la inima. De acolo, este pompat prin corp pentru a furniza oxigen celulelor tesuturilor si organelor.

Celulele folosesc oxigenul, insa produc si dioxid de carbon pe care il transfera apoi in sange. Fluxul sanguin transporta dioxidul de carbon inapoi la plamani. Dioxidul de carbon este eliminat din corp prin expiratie.

In plus, sistemul respirator previne patrunderea substantelor daunatoare in plamani cu ajutorul:

• perilor mici din nas, care actioneaza ca un sistem de curatare a aerului si care ajuta la filtrarea particulelor mari;
• mucusului produs in trahee si in tuburile bronsice, care are rolul de a mentine caile respiratorii umede si care ajuta la captarea prafului, bacteriilor si a altor substante potential daunatoare;
• miscarii coordonate a cililor (perii mici din tractul respirator), care matura caile respiratorii pentru a le mentine curate. Unul dintre motivele pentru care fumul de tigara este periculos este ca perturba functionarea corecta a ciliilor.

Procesul de autocuratare a plamanilor

Alveolele pulmonare raman partial umflate ca un balon, chiar si atunci cand expirati. Plamanii produc un fluid numit surfactant, care ii ajuta sa ramana deschisi. Surfactantul contine, de asem*nea, proteine grase, care ajuta la mentinerea sanatatii plamanilor.

Plamanii au capacitatea de a se autocurata. Ei produc mucus care capteaza germenii si particulele. Mucusul este apoi inlaturat de cili. In mod normal, inghititi acest mucus fara sa realizati. Daca aveti o boala respiratorie, plamanii pot produce mucus in exces.

Alveolele contin si celule imunitare numite macrofa*ge. Aceste celule „devoreaza” germenii si iritantii inainte ca acestia sa provoace o infectie in plamani.

Afectiuni pulmonare si cauzele lor

Plamanii pot fi afectati de mai multe tulburari. Unele sunt minore si temporare, in timp ce altele sunt cronice si mai severe. Printre problemele pulmonare se numara:

• azbestoza: inhalarea fibrelor de azbest provoaca aparitia cicatricilor la nivelul plamanilor si al tesutului pleural;
• astmul: ingustarea cailor respiratorii ingreuneaza respiratia;
• bronsiectazia: bronhiile inflamate provoaca tuse insotita de mucus si dificultati de respiratie;
• bronsita: principala caracteristica a acestei afectiuni este tusea. Bronsita poate fi acuta sau cronica.
• boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC): este o tulburare de respiratie progresiva si ireversibila;
• COVID-19: infectie care poate provoca boli respiratorii usoare sau severe;
• crupul laringian: aceasta infectie respiratorie apare la copiii sub 5 ani;
• fibroza chistica: o afectiune mostenita, din cauza careia mucusul lipicios se acumuleaza in plamani si in alte organe;
• gripa:boala pulmonara cauzata de un virus;
• cancerul pulmonar: un factor de risc major pentru dezvoltarea cancerului pulmonar este fumatul;
• mezoteliomul: acest tip de cancer este cauzat in principal de inhalarea fibrelor de azbest;
• pneumonia: aceasta infectie pulmonara provoaca acumularea de lichid in plamani;
• fibroza pulmonara: cicatricile formate la nivelul plamanilor provoaca dificultati respiratorii. Din pacate, boala nu este vindecabila.
• nodulii pulmonari: aceste excrescente care apar in plamani sunt in principal benigne (necanceroase);
• virusul sincitial respirator (VSR):infectie respiratorie care poate aparea atat la copii, cat si la adulti;
• tuberculoza: aceasta infectie afecteaza plamanii, dar poate afecta si alte zone ale corpului.

Cauzele afectiunilor pulmonare

Tulburarile respiratorii sau pulmonare pot ingreuna respiratia si, de obicei, sunt cauzate de:

• bacterii;
• virusuri;
• mucegai;
• poluare;
• chimicale;
• aerul statut din spatiile inchise;
• fumatul activ sau pasiv;
• alergii, cum ar fi cele la: polen, praf, alergeni alimentari (lactate, nuci, fructe de mare etc.), parul si blana animalelor de companie, deseurile insectelor (cum ar fi cele produse de acarieni).

Analize si teste pulmonare

Testele functiei pulmonare analizeaza cat de bine functioneaza plamanii si investigheaza problemele respiratorii. De exemplu, testele pot ajuta la depistarea si diagnosticarea afectiunilor pulmonare, cum ar fi a astmului si BPOC. De asem*nea, pot fi folosite pentru a monitoriza afectiunile pulmonare si a verifica daca tratamentele dau rezultate.

Cateva exemple de teste ale functiei pulmonare sunt:

• pletismografia: acest test masoara cantitatea de aer pe care o poate retine o persoana in plamani si cat de mult aer ramane dupa expiratie;
• analiza difuziei gazelor: acest test masoara cantitatea de oxigen si a altor gaze care ajung intr-un minut in saculetii de aer din plamani, adica in aleveole. Prin intermediul acestor investigatii se poate stabili care este gradul de absorbtie al gazelor din sange, la nivelul plamanilor.
• testul de stres la efort:presupune masurarea activitatii pulmonare a pacientului in timp ce acesta merge pe o banda de alergat sau pedaleaza pe o bicicleta;
• spirometria: acest test masoara cat de mult si cat de repede se deplaseaza aerul inspre si dinspre plamani.

Medicii pot sugera si cateva investigatii imagistice, pentru a ajuta la diagnosticarea si monitorizarea functiei pulmonare.

Cum sa va pastrati plamanii sanatosi

Cu toate ca organismul are un sistem natural care mentine plamanii sanatosi, exista cateva lucruri importante pe care le puteti face in fiecare zi pentru a reduce riscul de aparitie a bolilor pulmonare sau pentru a atenua simptomele.

• Evitati fumatul activ sau pasiv.
• Nu stati afara cand exista un nivel ridicat de poluare sau polen in aer.
• Folositi un produs de curatat pentru maini, care sa contina alcool.
• Indepartati mucegaiul din casa, daca e cazul.
• Folositi un purificator de aer in spatiile inchise, pentru a reduce poluarea din aer cauzata de praf, parul animalelor de companie si substantele chimice.
• Faceti miscare in mod constant, cum ar fi mersul pe jos si joggingul, pentru a va imbunatati capacitatea pulmonara.
• Vaccinati-va impotriva gripei si pneumoniei, mai ales daca aveti astm.
• Adresati-va regulat medicului, pentru a va face controalele de sanatate.
• Spalati-va pe maini cu apa si sapun, de mai multe ori pe zi.

Referinte:

https://www.healthline.com/human-body-maps/lung

https://www.verywellhealth.com/lung-function-5235477

https://my.clevelandclinic.org/health/body/8960-lungs

https://www.medicalnewstoday.com/articles/305190